De ce repetăm tipare?

Repetăm tipare vechi nu pentru că „nu ne duce capul”. 

Repetăm tipare nu pentru că suntem slabi. 

Ci pentru că, odată, acele reacții ne-au protejat, au fost singura noastră formă de supraviețuire. 

Au fost scutul nostru. 

Refugiul. 

Singura formă de a merge mai departe când totul durea. Aceleași reacții. Aceiași oameni. Aceleași dureri. 

Chiar și azi, corpul le recunoaște ca fiind familiare. Iar familiarul pare sigur — chiar dacă doare. 

✨ Dar asta nu înseamnă că nu putem alege altfel. Vindecarea începe în clipa în care aducem lumină peste ceea ce a fost automat. Și ne dăm voie să alegem conștient. Blând, încet, autentic. 

👉 Nu e vina ta. Dar e alegerea ta ce faci de aici înainte. 

Spune-mi doar „da” dacă și tu simți că ceva se transformă în tine.