După o relație toxică, e firesc să îți dorești iubire — dar să îți fie teamă de ea în același timp.
Ai supraviețuit haosului, ai învățat să pui limite, poate ai început să te reconstruiești.
Și totuși, în fața unei noi relații... ceva se activează.
Poate te retragi.
Poate găsești scuze să nu te implici.
Poate alegi pe cineva care nu e disponibil emoțional, doar ca să nu riști prea mult.Aceasta este autosabotarea născută din frică.
O formă de protecție veche, dar eficientă. Însă cu un cost: te ține departe de conexiune autentică.
Autosabotarea nu vine cu etichetă.
De multe ori, nici nu ne dăm seama că ne tragem singuri înapoi. Iată câteva forme subtile:– Alegi persoane care nu îți pot oferi ceea ce ai nevoie.
– Devii excesiv de critic(ă) față de partener, căutând defecte pentru a te retrage.
– Fugi când lucrurile devin prea intime sau stabile.
– Nu comunici ce simți, pentru a nu părea „prea mult”.
– Te îndoiești constant de intențiile celuilalt, chiar și în lipsa dovezilor.Toate acestea pornesc din frica de a nu suferi din nou.
Mintea ta spune: „Mai bine să nu simt nimic, decât să simt din nou durerea de atunci.”
Sub aceste comportamente se ascund convingeri profunde, precum:– „Nu merit o iubire sănătoasă.”
– „Toți mă vor răni, mai devreme sau mai târziu.”
– „Dacă sunt sincer(ă), o să fiu respins(ă).”
– „E periculos să ai încredere.”
– „Trebuie să controlez totul ca să fiu în siguranță.”Aceste gânduri nu sunt ale tale din esență. Sunt rămășițe ale durerii vechi, ale relațiilor care ți-au zguduit siguranța emoțională.
Siguranța nu începe în relație. Începe în tine.
Iată câteva direcții prin care poți face pași reali spre vindecare:
Frica de a fi rănit din nou nu este dușmanul tău.
Este o parte din tine care vrea să te protejeze — dar care are nevoie de o nouă poveste.
Una în care poți simți iubire fără să-ți fie teamă că vei fi distrus(ă).
Una în care alegi conștient, fără să te pierzi.
Una în care creezi relații bazate pe adevăr, nu pe supraviețuire.